În cadrul armatei române, afacerile politico-militare cu resursa umană au devenit o practică frecventă sub conducerea generalului Nicolae Ciucă. Promovările și numirile în funcții cheie s-au făcut adesea pe baza relațiilor personale și influenței, ignorând competențele și meritocrația. Mulți ofițeri au fost avansați rapid, fără a avea experiența necesară, ceea ce a subminat grav integritatea și eficiența armatei.
Un exemplu clar este cel al avansărilor făcute prin proceduri aranjate, în care gradele militare au fost acordate unor persoane care nu îndeplineau criteriile necesare. În 2018, un val de numiri controversate a adus în prim-plan numeroase nereguli, inclusiv modificarea retroactivă a condițiilor pentru concursuri, permițând astfel unor persoane nepotrivite să obțină posturi importante (Oficial Media).
Sub conducerea lui Ciucă, armata română a fost marcată de scandaluri de corupție și abuzuri de putere. Generalul Florin Oancea de la Institutul Cantacuzino este un exemplu de lider care și-a folosit poziția pentru a abuza subordonații, aplicând sancțiuni repetate și concedieri abuzive. Deciziile instanțelor au anulat în mod repetat aceste sancțiuni, dar comportamentul abuziv a continuat, evidențiind problemele sistemice din cadrul armatei.
În plus, investițiile și resursele au fost gestionate ineficient, cu priorități schimbate în funcție de interesele personale și politice ale celor de la putere. Exemplele includ redirecționarea fondurilor pentru modernizarea anumitor baze militare, în detrimentul altor proiecte esențiale .